Regimul fiscal pentru beneficiile extrasalariale în limita a 33% / lună din salariul de bază al angajatului/salariatului în 2025

Conform legislației din România angajații pot avea anumite beneficii neimpozabile – desigur, doar dacă angajatorii doresc acest lucru, opțiunea nefiind obligatorie.

Noi am grupat beneficiile în mai multe categorii, acestea aplicându-se în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază al salariatului*, însă sumele se pot acorda doar sub forma beneficiilor enumerate mai jos.

*De exemplu: dacă salariatul este încadrat la 4050 lei brut, poate primi încă 1.336 lei netaxați cu impozitele și contribuțiile specifice veniturilor din salarii.

Atenție:

La acordarea beneficiilor trebuie să ținem cont să nu depășim 33% din salariul de bază al angajatului adunând toate beneficiile netaxabile. Dar, să nu uităm că fiecare beneficiu la rândul lui are încă un plafon individual. Întâi se verifică plafonul individual al beneficiului, iar apoi, în limita acelui plafon, cumulat cu celelalte beneficii, să nu depășească 33%/lună din salariul de bază. De asemenea acestea se acorda salariaților care au contract de muncă (nu celor care au contract de mandat sau administrare).

Pe lista specială a beneficiilor care se includ în plafonul lunar de 33% se regăsesc următoarele:

A) Contribuțiile facultative la un fond de pensii și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro/an pentru fiecare persoană;

În funcție de cine suportă acest beneficiu reprezentând pensie facultativă, tratamentul fiscal este următorul:

1. Pensie facultativă suportată de angajator

Atunci când pensia facultativă este suportată (contractată și plătită) de angajator și este în limita a 400 euro / an / salariat, iar contractul este realizat între entități autorizate și societatea angajatoare, sumele respective NU vor apărea în statul de salarii, deoarece NU se datorează taxe salariale asupra acestora. 

 2. Pensie facultativă suportată de angajat

Dacă pensia facultativă este suportată (plătită) de către angajat, pentru veniturile din salarii realizate la funcția de bază, din baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii se scad și contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro.

Astfel, contribuțiile la fondurile de pensii facultative în limita sumei de 400 euro pe an suportate de salariat sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, acolo unde salariatul are functia de bază și pot fi deduse din veniturile lunii în care s-a efectuat plata contribuției, în limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii facultative.

Astfel, pentru a vedea exact impactul acestui beneficiu propunem următorul calcul:

Pentru salariul minim din 2025 în suma brută de 4.050 lei, presupunând că salariatul nu mai beneficiaza de alte deduceri și are funcția de bază la angajatorul respectiv, calculul ar fi următorul:

a) Cazul 1 – fără calcul pensie factultativă achitată de către salariat

Venit net = 4.050 lei
CAS = 938 lei
CASS = 375 lei
Venit net = 2737 lei
Impozit = (2737 – 810 deducere personală – 300 lei venituri fără contribuții) *10% = 1627 *10%= 162 lei

Rest de plată = 2575 lei (salariul net de achitat angajatului). 

b) Cazul 2 – se va lua în calcul valoarea maximă a pensiei factultative achitată de către salariat, adică 163 lei / lună (400 EUR/an)

Venit net = 4.050 lei
CAS = 938 lei
CASS = 375 lei
Venit net = 2737 lei
Impozit = (2737 – 810 deducere personală – 300 lei venituri fără contribuții – 163 lei contribuția la pensia facultativă)*10% = 1764 *10%=  146 lei

Rest de plată = 2591 lei (salariul net de achitat angajatului). 

Astfel putem observa că în cazul în care nu ar fi existat contribuția la pensia facultativă, s-ar fi plătit un impozit de 162 lei, în loc de 146 lei cu facilitate, deci salariatul beneficiază în plus de 16 lei la salariul net.
Aici trebuie să reținem că nu firma obține facilități, ci salariatul ca persoană fizică.
Dacă angajatul își plătește personal contribuția, societatea va avea nevoie de la angajat doar de contractul/dovada plății contribuției ca documente justificative.

B) Primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro/an, pentru fiecare persoană;

Aici, la fel ca la punctul de mai sus, trebuie să ținem cont de cine suportă acest benficiu reprezentând asigurarea voluntară de sănătate / serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, iar tratamentul fiscal este urmatorul:

1. Asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportată de angajator

Atunci când asigurarea voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament este suportată (contractată și plătită) de angajator și este în limita a 400 euro / an / salariat, iar contractul este realizat între entități autorizate și societatea angajatoare, sumele respective NU vor apărea în statul de salarii, deoarece NU se datorează taxe salariale asupra acestora. 

 2. Asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportată de angajat

Dacă asigurarea voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament este suportată (plătită) de către angajat, pentru veniturile din salarii realizate la funcția de bază, din baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii se scad și contribuțiile la asigurări, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro.

Astfel, asigurarea voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament în limita sumei de 400 euro pe an suportate de salariat sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, acolo unde salariatul are funcția de bază și pot fi deduse din veniturile lunii în care s-a efectuat plata contribuției, în limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de către furnizorul de asugurări/servicii medicale.

Astfel, pentru a vedea exact impactul acestui beneficiu propunem următorul calcul:

Pentru salariul minim din 2025 în suma brută de 4.050 lei, presupunând că salariatul nu mai beneficiază de alte deduceri, și are funcția de bază la angajatorul respectiv, calculul ar fi următorul:

a) Cazul 1 – fără calcul asigurare facultativă achitată de către salariat

Venit net = 4.050 lei
CAS = 938 lei
CASS = 375 lei
Venit net = 2737 lei
Impozit = (2737 – 810 deducere personală – 300 lei venituri fără contribuții) *10% = 1627 *10%= 162 lei

Rest de plată = 2575 lei (salariul net de achitat angajatului). 

b) Cazul 2 – se va lua în calcul valoarea asigurării factultative maximă achitată de către salariat, adică 163 lei / lună (400 EUR/an)

Venit net = 4.050 lei
CAS = 938 lei
CASS = 375 lei
Venit net = 2737 lei
Impozit = (2737 – 810 deducere personală – 300 lei venituri fără contribuții – 163 lei contribuția la pensia facultativă)*10% = 1764 *10%=  146 lei

Rest de plată = 2591 lei (salariul net de achitat angajatului). 

Astfel putem observa că în cazul în care nu ar fi existat asigurarea voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, s-ar fi plătit un impozit de 162 lei, în loc de 146 lei cu facilitate, deci salariatul beneficiază în plus de 16 lei la salariul net.
Aici trebuie să reținem că nu firma obține facilități, ci salariatul ca persoană fizică.
Dacă angajatul își plătește personal o asigurare voluntară de sănătate / serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, societatea va avea nevoie de la angajat doar de contractul/dovada plății asigurării voluntare de sănătate ca documente justificative.

C) Abonamentele de sport pentru întreținere, prevenire sau terapie.

Plafonul de netaxare și de deductibilitate pentru aceste abonamente a fost redus de la 400 euro (cât era inițial) la suma de 100 de euro anual.

Pentru a se putea deconta, trebuie să se respecte anumite condiții:

Abonamentul trebuie să fie la furnizori ale căror activități sunt încadrate la codul CAEN 9311 (activități ale bazelor sportive), la codul CAEN 9312 (activități ale cluburilor sportive) sau la codul CAEN 9313 (activități ale centrelor de fitness).

Și aici, în funcție de cine suportă acest abonament, tratamentul fiscal este următorul:

1. Abonamentul este suportat de către angajator (adică factura se emite pe numele societății):

În acest caz, societatea angajatoare achiziționează abonamentul la sală pentru angajații săi, iar factura va fi emisă pe numele societății, nu pe numele angajatului. Atenție, doar în cazul în care plafonul de 100 de euro/an nu este depășit, contravaloarea abonamentului achiziționat nu se va impozita cu taxe salariale, în cazul în care suma va depăși plafonul anual de 100 euro, diferența va trebui impozitată la fel ca veniturile salariale, adică cu impozit pe venit (care are o cotă de 10%), CAS (care are o cotă de 25%), CASS (care are o cotă de 10%) și CAM (care are o cotă de 2,25%).

2. Abonamentul este suportat de către angajat (factura se emite pe numele angajatului):

Angajatul va solicita o factură pe persoană fizică, o va achita din contul personal și va prezenta angajatorului factura, iar beneficiul reprezintă de fapt o deducere la impozitul pe venit de 10%, adică dacă discutăm de suma maximă deductibilă de 100 euro, i se va achita în plus la salariu suma de 10% x 100 euro = 10 euro, sumă care se va evidenția în statul de plată în luna în care se va deconta acest beneficiu.

D) Vacanțele: concediul de odihnă al salariatului

Este vorba despre contravaloarea serviciilor turistice sau tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora.

Salariul mediu brut anual pentru anul 2025 este stabilit la suma de 8.620 lei. De asemenea se mai aplica si limita privind plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Atenție, la fel ca la celelalte beneficii și aici sumele acordate sub formă de servicii turistice se cumulează cu celelalte tipuri de beneficii incluse în acest articol.

În concluzie, contravaloarea serviciilor turistice nu este impozabilă și taxabilă cu taxe și contribuții sociale, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile:

•  Contravaloarea este acordată de angajator astfel cum este prevazut în contractul de muncă sau regulamentul intern;
• Salariatul beneficiază de serviciile turistice pe durata concediului de odihnă;
• Contravaloarea serviciilor turistice se încadrează în cele două plafoane (în salariul mediu brut – care în 2025 este 8.620 lei) precum și în plafonul de 33% din salariu de bază brut al salariatului.

Calculul se efectuează în luna în care salariatul pleacă în concediu de odihnă, iar analiza plafonului de încadrare la cheltuieli neimpozabile se realizează tot în luna respectivă. De asemenea, salariatul va trebui să prezinte angajatorului o serie de documentele justificative (cum ar fi factura emisă de către o agenție de turism).

E) Educația timpurie: sumele suportate de angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie

Angajatorii pot suporta cheltuielile pentru plasarea copiilor angajaților lor în unități de educație timpurie, iar suma suportată de angajator nu poate fi mai mare de 1.500 lei lunar pentru fiecare copil, dar poate fi mai mică, în funcție de limita stabilită de către fiecare angajator.

Suma se acordă doar unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator;

Codul fiscal prevede faptul că “sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în condițiile alin. (4indice1) lit. i), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.

În acest caz, părintele/tutorele/susținătorul legal al copilului este cel care plătește cheltuielile pentru educația timpurie, plătind tariful direct unității de educație timpurie, având calitatea de beneficiar indirect conform Contractului educațional încheiat cu prestatorul (unitatea de educație timpurie).
După cum enunțam mai sus, suma suportată de angajator este clasificată ca venit neimpozabil și este scutită de contribuțiile de asigurări sociale, cu condiția ca aceasta sa nu depășească 1.500 de lei lunar pentru fiecare copil, dar totuși, suma trebuie să se încadreze în plafonul neimpozabil lunar, stabilit la 33% din salariul de bază. Asșdar dacă ne raportăm la salariul minim în anul 2025 în suma de 4050 lei brut, ne raportăm o sumă maximă de 1.336 lei/lună (4050 * 33% = 1336 lei). Orice sumă care depășește această limită va fi considerată avantaj salarial și va fi inclusă în baza de calcul a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit.

Documentele necesare pentru solicitarea ajutorului nu sunt explicit specificate în lege, dar acestea ar putea include:
a) O cerere pentru obținerea sumei alocate pentru educație timpurie;
b) Documentul eliberat de unitatea de educație timpurie (factura de la creșă, grădiniță privată etc.) la care este înscris copilul;
c) Documente care să ateste calitatea de părinte, cum ar fi certificatul de naștere al copilului în cazul părinților naturali sau hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției în cazul copilului adoptat;
d) Documente care să ateste calitatea de tutore, precum hotarârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziția autorității tutelare;
e) O declarație pe propria răspundere că celalălt parinte nu beneficiază de această sumă.

F) Contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, în limita valorii maxime a unui tichet de masă pe persoană pe zi, numai pentru cei ce nu primesc tichete de masă => adică 40 lei/zi în prezent

Contravaloarea hranei nu este impozabilă și taxabilă cu contribuții sociale dacă sunt respectatecumulativ următoarele condiții:
1. Contravaloarea hranei suportată de angajator este în limita maximă a unui tichet de masă/zi adică 40 lei în prezent.
2. Contravaloarea hranei suportată de angajator se încadrează lunar în plafonul de 33% din salariu de bază brut.
3. Salariații nu beneficiază de tichete de masă.
4. Hrana nu se suportă de angajator în zilele în care salariații desfășoară activitate în regim de telemuncă sau munca la domiciliu sau se afla în concediu de odihnă/medical/delegare.
5. Hrana să fie achiziționată din unități specializate.
6. Suportarea hranei de către angajator să fie menționată în contractul de muncă sau în regulamentul intern și salariatul să își desfășoare activitatea la funcția de bază.

Atenție! Toate cele 6 condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ, pentru ca sumele reprezentâd contravaloarea hranei să fie neimpozabilă și netaxabilă cu contribuții sociale.

G) Cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare sau de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, în limita unui plafon lunar de 20% din salariul de bază minim brut pe țară de persoană; => adică 810 lei/lună. Condiția principala este ca angajatul (soțul, soția) să nu dețină o locuință în proprietate personală în localitatea în care își desfășoară activitatea.

Chiria se poate considera ca beneficiu salarial doar în condițiile prevăzute la art.76, alin (4^1) din codul fiscal:

(41) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înțelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata/lună/persoană, în următoarele condiții:

(i) angajatul, soțul/soția acestuia nu dețin o locuință în proprietate personală sau în folosință în localitatea în care își desfășoară activitatea;

(ii) spațiul de cazare/de locuit se află în unitățile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terță persoană, de către angajator;

(iii) contractul de închiriere dintre angajator și terță persoană este încheiat în condițiile legii;

(iv) plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soți, în cazul în care ambii soți desfășoară activitate în aceeași localitate, la același angajator sau la angajatori diferiți, pe baza declarației pe propria răspundere a acestuia.

La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele.

Verificarea îndeplinirii condițiilor se efectuează pe baza documentelor justificative și constituie responsabilitatea angajatorului;După cum spuneam mai sus, valoarea chiriei nu poate depăși mai mult de 20% din salariul de bază minim brut pe țară.
Suma ce depășește această valoare va fi considerată ca fiind avantaj salarial și va fi impozitată cu toate taxele și contribuțiile sociale.

Atenție! O societate poate să acorde mai multe beneficii din cele enumerate, cu condiția să se încadreze în procentul de 33%/lună din salariul brut, dar în același timp și în plafonul fiecărui beneficiu!